214 de ani de la naşterea umanistului St. L. Roth


Umanist, reformator pedagogic si pastor luteran, Stephan Ludwig Roth s-a nascut la data de 24 noiembrie 1796 in localitatea Medias din inima Transilvaniei. S-a nascut in familia pastorului luteran Gottlieb Roth. Isi incheie studiile gimnaziale la Medias, liceul il urmeaza la Sibiu si cele superioare de teologie la Tübingen. Urmeaza si cursuri suplimentare de fizica, chimie, matematica, psihologie si pedagogie. Din 1818-1820 se apropie de marele pedagog Johann Heinrich Pestalozzi, prin intermediul prietenului sau Wilhelm Stern.

S-a apropiat de ideile iluministului Pestalozzi la scoala din Yverdon. Dupa terminarea studiilor se intoarce in Transilvania unde intra in invatamant si incepe sa isi promoveze ideile pedagogie care in strainatate au fost fara succes. A fost numit director la liceul sasesc din Medias, dar in 1834 a fost inlaturat din invatamant din cauza ideilor sale mult prea controversate si radicale pentru acea perioada. Din acest motiv a fost fortat sa devina predicator si pastor la Medias si apoi la Mosna, timp in care a reusit sa cunoasca in amanunt probleme taranimii.

Drept urmare, Roth a sustinut in scrierile sale o multime de solutii pentru eficientizarea agriculturii, a economiei in general. Propunerile sale vizau, de exemplu, comasarea suprafetelor agricole mici, metode noi de prelucrare a pamantului, cultivarea plantelor industriale, introducerea plugului de fier, infiintarea de ferme-model, dar si constructia de drumuri sau cai ferate.

Stephan Ludwig Roth a urmarit reforma in invatamant si infiintarea mai multor scoli satesti, a unei scoli pedagogice spre a combate inapoierea si saracia, intrucat „constiinţa omului se lumineaza prin educatie si cultura”. La sugestia lui Roth, in programa de invatamant au fost introduse, de exemplu, ca materii distincte gimnastica si muzica.

In 1846 Roth a scris “Istoria Transivlaniei” in trei volume atat in limba romana cat si in cea germana. De asemenea Roth a participat si la adunarea de la Blaj, unde hotararea zecilor de mii de tarani care au vrut cu desavarsire sa rupa lanturile seculare ale iobagiei si sa se uneasca cu tara Romaneasca l-au imresionat puternic. La 30 noiembrie 1848 Adunarea sasilor din Sibiu a adoptat rezolutia Blajului iar Comitetul National Roman a hotarat crearea a 15 legiuni care s-au opus corpurilor de armata conduse de nobilii maghiari.

In 21 octombrie 1848, Roth a fost numit in Comitetul de Pacificatie si apoi comisar imperial plenipotentiar in 13 sate de pe Tarnave, fiind pentru fratie, egalitate in drepturi, desfiintarea iobagiei fara rascumparare platita de tarani, fara jafuri si spanzuratori, iar impreuna cu Stefan Moldovan a dispus incetarea obligatiilor feudale in 13 sate din zona Tarnavelor.

In ianuarie 1849, lui Roth i-a murit sotia si s-a intors la Mosna, fiind amnistiat de generalul Józef Bem, dar Lajos Kossuth si comisarul sau, Csányi i-au anulat amnistia si l-au arestat in 21 aprilie 1849, condamnandu-l la moarte prin impuscare de catre „tribunalul de sange” al nobililor de la Cluj, pentru „inalta tradare”, desi ajunse-se vaduv cu cinci copii minori.

A fost inmormantat la Medias, unde i s-a ridicat un monument, unde exista o casa memoriala (pe strada Herman Oberth 10, din Medias) si un bust in fata liceului ce-i poarta numele. Istoricul Otto Folberthi i-a tiparit scrierile in sapte volume.

(sursa: http://www.produsin.ro/personalitati/stephan-ludwig-roth/)

~ de Antonela Sofia Barbu pe Noiembrie 24, 2010.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: