Omul şi cartea la Secția pentru Copii


„O carte de citire bună, în vârstă fragedă, este poate una dintre împrejurările cele mai hotărâtoare ale vieţii unui om. Multe cariere intelectuale nu se datoresc altei împrejurări decât unei cărţi căzute la vreme în mâinile unui copil, tot aşa precum umbra multor stejari seculari se datoreşte întâmplătoarei căderi a unei ghinde pe pământ prielnic.”     I.L.Caragiale

Astăzi suntem invadaţi de  tot felul de dispozitive inteligente, ne petrecem tot mai mult timp în compania lor şi devenim dependenţi de acestea. Dependenţa de reţelele de socializare diminuează capacitatea de atenţie şi concentrare.

„…cu cât sunt mai inteligente aparatele, cu atât mai puţin inteligenţi sunt utilizatorii lor. …orice aparat ajută, suplineşte o funcţie pe care…noi am fi îndeplinit-o mult mai dificil sau deloc.”

(Marc Ulieru)

Tipurile de cunoaştere sunt diferite: cel tradiţional, al părinţilor, bunicilor, străbunicilor noştri, care s-a realizat printr-un proces de studiu, adică cărţile, şi cel actual, care este doar la un click distanţă – search pe Google.

Capacitatea de a învăţa şi asimila subiecte noi, a găsi şi procesa informaţii utile despre orice, de la probleme de sănătate şi protecţia consumatorilor, până la cercetări aprofundate în ştiinţă sau artă, depinde de abilitatea de a citi.

  • Lectura este un bun exerciţiu pentru buna funcţionare a creierului;
  • Îţi îmbogăţeşti vocabularul şi gama de cunoştinţe generale;
  • Prin lectura periodică şi prin implicarea în diverse acţiuni ce solicită o concentrare mai puternică eşti ferit de bolile ce afectează creierul;
  • Scapi de stres fiind captivat de poveşti ale lumii antice, o lume plină de mister;
  • Cititul creşte gradul de creativitate.

Copilul trebuie să aibă în viaţă  exemple, să trăiască printre poveşti, povestiri, poezie de calitate, chiar şi reviste pentru tineret. Literatura şi revistele pentru copii oferă posibilităţi nemăsurate de receptare, de înţelegere şi interpretare, de influenţare pozitivă.

Canalul de ştiinţă dedicat tinerilor Da Vinci Learning sau Revista Ştiinţă şi Tehnică, cea mai veche şi prestigioasă publicaţie de popularizare a ştiinţelor din ţara noastră ori ciplurile prof. indian Arvin Gupta care cu materiale obişnuite realizează experimente de fizică simple şi spectaculoase, le sporesc copiilor atenţia, coordonarea, încrederea în sine şi deprinderile practice. Copiii înţeleg multe lucruri înainte ca adulţii să fie conştienţi de asta.

În Revista Ştiinţă şi Tehnică  întâlnim experimente: un pahar care se goleşte singur, morişca cu reacţie, un ou între ape, o chestie simplă, titirezul controlabil, seringa şi balonul, un balon magic, un termometru cu apă, paranormalul dintr-o sticlă cu apă, un nor într-un borcan. Biblioteca pune la dispoziţia cadrelor didactice revista ori de câte ori o solicită.

Vineri, 20 februarie 2015, ora 11, au răspuns invitaţiei Bibliotecii Municipale „St.L.Roth” Mediaş, Secţia copii, elevii cls. a III-a C, însoţiţi de profesor pentru învăţământul primar Camelia Ciugudean, de la Şcoala Gimnazială „M. Eminescu” Mediaş şi dl. ing. Stoia Romeo Lucian, cel care le-a vorbit copiilor despre cărţile (Jules Verne, H.G. Wells, Arthur Conan Doyle – părintele romanelor ştiinţifico-fantastice) care i-au influenţat viaţa şi cariera de chimist, inventator şi colecţionar.

Indiferent de suportul cărţilor, putem spune împreună cu Miron Costin că „nu este alta, şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului, decât cititul cărţilor”.

Proiectul de faţă „iubirea de carte şi ştiinţă“ lansează o invitaţie subtilă  tuturor celor interesaţi să redescopere plăcerea şi necesitatea lecturii.

Revista Ştiinţă şi Tehnică  o puteţi răsfoi la Secţia copii a bibliotecii.

Într-o zi de 8 februarie, în anul 1828, s-a născut JULES VERNE (nume întreg Jules Gabriel Verne, 1828 – 1905), un binecunoscut scriitor francez, unul dintre primii autori care au îmbinat cu succes literatura de aventuri cu cea science-fiction şi fantastique, lăsând în urma sa o operă plină de o creativitate extraordinară.

A urmat studii de drept la Paris, pregătindu-se pentru o carieră de avocat, aşa cum dorea tatăl său, avocat (procuror) de profesie.

În paralel se apucă de scris, în special piese de teatru – comedii şi opere bufe.

Frecventează Biblioteca Naţională devenind pasionat de ştiinţă şi de ultimele descoperiri în domeniu, fiind atras îndeosebi de geografie.

Tot în această perioadă, Verne face cunoştinţă cu un personaj deosebit, ilustru geograf şi călător neobosit, exploratorul Jacques Arago; acest explorator îi deschide noi orizonturi şi îl atrage spre un nou gen de literatură, aflat în plină expansiune: poveştile despre călătorii.

În 1863 unul dintre cei mai importanţi editori francezi Pierre-Jules Hetzel îi publică primul roman „Cinci săptămâni în balon”, care cunoaşte un uriaş succes, depăşind graniţele ţării.

De atunci, Jules Verne va lucra timp de patruzeci de ani la „Călătoriile sale extraordinare”, adunând în cadrul lor 62 de romane şi 18 nuvele.

Dintre cele mai importante scrieri ale sale amintim: „De la Pământ la Lună”, „Insula cu elice”, „Goana după meteor”, „Indiile negre”, „O călătorie spre centrul Pământului”.

„În octombrie 1912, Arthur Conan Doyle a publicat „O lume dispărută”, în care a creat un nou personaj, profesorul Challenger, ce trece printr-o serie de aventuri spectaculoase. Profesorul Challenger a devenit aproape la fel de celebru ca Sherlock Holmes. Această serie a marcat pionieratul romanelor ştiinţifico-fantastice, iar Conan Doyle a încercat să descrie imaginea ideală a gentlemanului britanic, întruchipată în personajul său, profesorul Challenger. În acest roman şi-a exprimat fascinaţia pentru lumea nevăzută. Seria profesorului Challenger a repurtat un succes fenomenal, câştigându-şi fani devotaţi în întreaga lume. Cona Doyle a rămas astfel unul dintre cei mai îndrăgiţi scriitori ai timpului. Înclinaţia sa pentru lumea nevăzută şi spre spiritism a crescut în bună măsură. În decembrie 1912, a finalizat al doilea roman din seria profesorului Challenger „Centura otrăvită”. În acestă carte a dezvoltat povestea bazată pe conceptul lumii viitoare.”

(100 de personalităţi care au schimbat destinul lumii. Arthur Conan Doyle, Editura DeAgostini).

Herbert George Wells (n. 21 septembrie 1866BromleyKent – d. 13 august 1946Londra), cunoscut mai bine sub numele de H. G. Wells, a fost un scriitor englez celebru pentru cărţile sale de ficţiune precum „Maşina timpului”, „Războiul lumilor”, „Omul invizibil”, „Primii oameni în Lună” şi „Insula Doctorului Moreau”. A mai publicat nuvele contemporane, istorie şi comentarii sociale. A fost un socialist declarat şi un pacifist, operele sale mai târzii devenind tot mai politice şi didactice. Atât Wells cât şi Jules Verne sunt recunoscuţi ca „părinţii genului ştiinţifico-fantastic”.                     (sursa: wikipedia)

 

 

Întocmit,

bibliotecar documentarist,

Anca Gheorghiu

~ de Antonela Sofia Barbu pe Februarie 21, 2015.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: